Bullying psihologic în clasă, ignorat de instituție?

În contextul în care educația reprezintă un pilon esențial pentru formarea copiilor, așteptările privind mediul școlar includ siguranța, supravegherea adecvată și un climat propice dezvoltării armonioase. În acest cadru, cazurile de bullying psihologic impun o reacție structurată și o atenție sporită din partea instituțiilor responsabile, pentru a asigura drepturile și bunăstarea elevilor.

Gabriela Irimia și controversele din cadrul Questfield: investigație asupra unor acuzații de bullying psihologic

Ancheta prezentă analizează acuzațiile formulate de părinți ai elevilor unei clase de a III-a din cadrul Questfield Pipera, care semnalează practici de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, toate sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și declarațiile colectate relevă un climat educațional considerat de familii ca fiind toxic, cu efecte negative asupra copiilor.

Discrepanțe între promisiunile școlii private și experiența părinților

Școlile private, inclusiv Questfield International College, sunt percepute ca alternative care oferă condiții superioare față de sistemul public, prin clase mai restrânse și atenție individualizată. Totuși, conform mărturiilor mai multor părinți, realitatea din clasa a III-a vizată contrazice aceste premise, evidențiind o lipsă de supraveghere adecvată și un proces educațional afectat.

Semnale inițiale și percepțiile părinților

Potrivit corespondenței și discuțiilor purtate cu familiile, copiii au început să manifeste semne de anxietate și demotivare, venind acasă cu relatări despre ore nesupravegheate și activități didactice insuficiente. Un element menționat de părinți este desemnarea unui elev să raporteze ce se întâmplă în clasă, fapt ce a condus la marginalizarea acestuia de către colegi, ridicând astfel o problemă legată de stigmatizare.

Blocarea dialogului între părinți și cadrul didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să inițieze un dialog privind aceste aspecte, reacția învățătoarei a fost percepută ca defensivă și tensionată. Documentația analizată arată că orice observație a fost interpretată ca un atac personal, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită de confruntări verbale, ceea ce a deteriorat relația dintre familie și școală.

Calitatea procesului educațional și rezultatele școlare

Pe lângă efectele emoționale, părinții au reclamat un nivel educațional sub standarde, cu rezultate slabe la testele naționale din anul precedent. Aceste informații sunt susținute de datele oferite în corespondență și indică o problemă sistematică în cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra mediului școlar

Familile semnalează că orele de curs au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate, generând un climat haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o constantă, potrivit relatărilor transmise redacției.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică reclamată

În documentele obținute, părinții descriu aplicarea unor sancțiuni precum privarea de pauze sau izolarea fără justificări pedagogice clare, aspecte considerate de aceștia ca forme de abuz psihologic cu impact asupra dezvoltării emoționale a copiilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor tehnici de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar conduce la negarea percepțiilor proprii ale elevilor.

Efectele asupra copiilor și implicațiile psihologice

Potrivit părinților, consecințele acestor practici includ frică, anxietate și demotivare, iar psihologii consultați avertizează asupra riscului de pierdere a încrederii în sine și dificultăți în relaționarea socială. Astfel de condiții pot conduce chiar la refuz școlar, conform specialiștilor.

Istoric și repetitivitate a situațiilor reclamate

Comunicările familiei indică faptul că situația nu este un caz izolat în cadrul instituției. Există precedente în care alți părinți au retras copiii din cauza percepției unui mediu școlar toxic și dezechilibrat emoțional, sugerând o problematică recurentă.

Responsabilitatea instituțională și lipsa de reacție documentată

Din documentele analizate reiese că responsabilitatea protecției copiilor revine atât cadrului didactic, cât și conducerii Questfield International College. Cu toate acestea, până la momentul publicării acestei analize, nu au fost furnizate răspunsuri oficiale sau dovezi ale unor măsuri concrete adoptate în urma sesizărilor. Părinții solicită implementarea unor practici precum:

• evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supravegherea reală a orelor de curs;
• training obligatoriu în psihologia copilului;
• proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Întrebări fără răspuns și apel la responsabilitate

În pofida multiplelor solicitări, conducerea școlii nu a oferit un punct de vedere oficial privind acuzațiile ridicate, măsurile luate sau mecanismele interne pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de bullying. Acest fapt ridică semne de întrebare privind transparența și capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și echitabil.

Mai multe detalii și documentarea completă a cazului pot fi consultate în articolul inițial publicat pe Republica LS – investigație detaliată.

Rămâne de văzut care vor fi pașii următori ai conducerii Școala Questfield Pipera în ceea ce privește clarificarea situației și implementarea unor măsuri concrete pentru protejarea drepturilor elevilor și restabilirea unui climat educațional adecvat.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro